Fotografie de Pixabay pe Pexels.com

Poate ai auzit până acum de ideea că oamenii au diferite stiluri de învățare. Este exact ceea ce susține teoria celor șapte stiluri de învățare, care se bazează pe studiile și ipotezele pe care le-a lansat de-a lungul timpului cunoscutul psiholog american Howard Gardner. Fiecare persoană este capabilă să se concentreze pe unul dintre cele cinci simțuri sau chiar se bazează pe diferite abilități sociale pentru a putea reține mai ușor informațiile atunci când studiază ceva.

Care sunt principalele tipuri de învățare cunoscute până acum?

Howard Gardner este cunoscut pentru teoria sa a inteligențelor multiple, care sugerează că există mai multe forme de inteligență umană, fiecare având propriile sale capacități și modalități de a fi exprimate. Aceste forme de inteligență includ:

• Inteligența lingvistică: Capacitatea de a folosi cuvintele eficient, atât în scris, cât și verbal. Acest stil se potrivește scriitorilor, jurnaliștilor și oratorilor. Persoanele cu o predispoziție lingvistică pot avea dificultăți în a înțelege informații prezentate prin metode non-verbale, cum ar fi grafice sau imagini, ceea ce poate limita înțelegerea în domenii care necesită o componentă vizuală sau practică.
• Inteligența logic-matematică: Abilitatea de a gândi logic și de a rezolva probleme matematice. Acest stil se concentrează foarte mult pe raționament și analiză, ceea ce poate face dificilă empatizarea sau înțelegerea problemelor umane sau subiective.
• Inteligența muzicală: Talentul de a interpreta, compune și aprecia muzicalitatea. Muzicienii, compozitorii și cântăreții sunt exemple de persoane cu o inteligență muzicală puternică. Persoanele cu inteligență muzicală pot găsi provocări în medii de învățare care nu integrează muzica sau ritmul, putând avea dificultăți în adaptarea la cursuri tradiționale sau medii care nu valorizează abilitățile muzicale.
• Inteligența spațială: Capacitatea de a gândi în trei dimensiuni. Pilotii, arhitecții și artiștii vizuali utilizează acest stil de învățare. Cei care excelează în gândirea spațială pot avea dificultăți în subiecte care necesită o abordare secvențială sau lineară, cum ar fi scrierea sau matematica, deoarece preferă să gândească în imagini, nu în cuvinte sau cifre.
• Inteligența corporal-kinestezică: Aptitudinea de a manipula obiecte și de a utiliza propriul corp în moduri eficiente. Aceasta este inteligența sportivilor, dansatorilor și artizanilor. Acest stil poate fi dezavantajos în medii de învățare strict academice sau în situații care necesită statul pe loc pentru perioade lungi, deoarece persoanele cu această inteligență preferă să învețe prin mișcare și activitate fizică.
• Inteligența interpersonală: Abilitatea de a înțelege și interacționa eficient cu ceilalți. Liderii, formatorii și profesioniștii din domeniul vânzărilor excelează adesea în acest tip de inteligență. Deși acești indivizi sunt foarte buni în a lucra cu alții, ei pot întâmpina dificultăți atunci când trebuie să lucreze singuri sau să se concentreze pe sarcini care necesită introspecție și independență, cum ar fi cercetarea sau scrierea.
• Inteligența intrapersonală: Reprezintă capacitatea de a înțelege propriile emoții și motivații. Aceasta este crucială pentru psihologi, consilieri spirituali și oricine necesită o înțelegere profundă a sinelui. Persoanele care sunt foarte conștiente de sine și preferă să exploreze idei interioare pot avea dificultăți în situații care necesită interacțiune și colaborare, deoarece pot fi percepute ca fiind retrase sau mai puțin angajate social.

Atât teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner, cât și conceptul celor 7 stiluri de învățare dezvoltate de Neil Fleming sunt perspective care încearcă să ofere o înțelegere mai complexă a modului în care oamenii învață și își manifestă aptitudinile.

Fleming a propus modelul VARK de învățare, acronim care provine de la vizual, auditiv, preferință pentru citit (reading) sau scris și kinestezic. Ulterior, pornind de la acest concept, s-a extrapolat către șapte stiluri principale de învățare: vizual, auditiv, kinestezic, verbal, logic, social și solitar. Aceste stiluri sugerează că oamenii au preferințe diferite în ceea ce privește modalitățile lor de învățare și că aceste preferințe pot influența modul în care ei învață cel mai eficient.

Legătura dintre cele două concepte este că ambele recunosc diversitatea și complexitatea umană în procesul de învățare. Teoria inteligențelor multiple subliniază faptul că inteligența nu poate fi redusă la un singur tip sau indicator, ci este mai degrabă o combinație de aptitudini diverse care se pot observa în stilurile de învățare ale elevilor. Stilurile de învățare dezvoltate de Fleming oferă o perspectivă asupra modului în care indivizii preferă să primească și să proceseze informațiile în procesul de învățare, iar aceste preferințe pot reflecta și se pot potrivi cu diferitele tipuri de inteligențe identificate de Gardner.

Cum pot fi observate stilurile de învățare în rândul elevilor și studenților?

• Vizual

Fotografie de  RF._.studio pe Pexels.com 

Elevii orientați vizual tind să înțeleagă mai bine conceptele când acestea sunt prezentate prin desene sau grafice. Cei care au înclinație către latura vizuală preferă să deseneze sau să facă diferite scheme. Adepții stilului vizual folosesc imagini și simboluri, dar și hârtie și produse din hârtie pentru a înțelege concepte și pentru a putea vedea relațiile dintre idei. În mod obișnuit, viitorii arhitecți, designeri, ingineri și manageri de proiect preferă de mici acest stil de învățare.

• Auditiv

Acest stil este cunoscut și sub numele de auditiv sau auditiv-muzical. În acest caz, elevilor le place să asculte sau să audieze informațiile pentru a le procesa în mod optim. Cei care înclină spre învățarea auditivă sunt capabili să observe nuanțele dintre tonuri și sunete și devin, de regulă, muzicieni, logopezi, ingineri de sunet și profesori de limbi străine.

• Verbal

Cei pasionați de cuvinte și scris preferă învățarea verbală. Elevilor „lingviști” le place să citească și să scrie și se bucură de jocuri de cuvinte. Unele tehnici pe care elevii cu astfel de tendințe le folosesc pentru a absorbi informații includ jocul de rol și utilizarea dispozitivelor mnemonice (care ajută la memorare). Este posibil ca acești elevi să devină scriitori sau jurnaliști ori chiar să tindă spre roluri politice și administrative.

• Fizic

Elevii din această categorie, care au înclinație către tipul de învățare motric, sunt adepții lucrurilor practice. În loc să urmărească o demonstrație sau să asculte indicații, elevilor cu aptitudini fizice le place să îndeplinească sarcina propriu-zisă, adică să-și atingă obiectivul. Unele profesii care sunt potrivite pentru studenții kinestezici includ educație fizică sau lucrul în industria divertismentului în calitate de entertaineri sau actori.

• Logic

Elevii cu un creier matematic abordează tipuri de experiențe de învățare logice. Ei pot recunoaște tipare cu ușurință și pot crea legături între cele mai variate concepte. Pentru a înțelege ideile, ei preferă să le grupeze pe categorii. Acest lucru poate porni chiar de la amenajarea inteligentă a spațiului de birou, care le permite să fie mai bine organizați. Cei care învață logic aleg cel mai adesea profesii legate de matematică, cum ar fi contabilitatea, economia, informatica sau cercetarea.

• Social

Fotografie de cottonbro studio pe Pexels.com

Elevii care învață într-un mod social sunt cunoscuți ca studenți interpersonali. Ei pot comunica bine atât verbal, cât și non-verbal. Cei care învață în acest stil au o sensibilitate distinctă și o natură empatică. Acesta este motivul pentru care lucrează adesea în domenii sociale care îi ajută pe alții, cum ar fi consilierea, coachingul sau predarea. Personalitățile sociale tind să prospere și într-un mediu de vânzări, deoarece se bazează pe conexiunile interpersonale. Mai mult decât atât, medicina necesită în multe situații o abordare socială, chiar empatică.

• Solitar

Elevii cu un stil intrapersonal preferă singurătatea. Când te gândești la acest tip de elev, îți poți imagina un autor sau un cercetător care petrece mult timp cu propriile gânduri și lucrează cel mai bine având cât mai puține elemente care să îl distragă.

Ce instrumente pot ajuta la dezvoltarea stilurilor de învățare la elevi?

Fotografie de cottonbro studio pe Pexels.com

În cazul în care ești cadru didactic sau îți dorești o carieră în acest domeniu, este esențial să ai, în primul rând, cunoștințe privind materia pe care o vei preda, precum și abilitatea de a-i îndruma pe „învățăceii” tăi spre cea mai eficientă metodă de învățare, adaptată lor. Atunci când creezi un curs sau te pregătești de o lecție, este important să dedici suficient timp pentru planificarea structurii acestuia. Gândește-te la modul în care prezinți noile cunoștințe, unde este logic să faci o pauză și să acorzi timp elevilor să reflecteze, unde să incluzi activități de revizuire a noului material. 

În continuare vei afla câteva sfaturi care să te ajute să-ți adaptezi cursul la fiecare stil de învățare sau să creezi un echilibru. Acestea sunt utile și pentru părinții care vor să-și îndrume copiii către cel mai eficient mod de a învăța, dar și pentru elevii sau studenții care sunt în căutarea unor instrumente potrivite stilului lor de a asimila informații.

• Stilul vizual

Deoarece elevilor cu înclinații vizuale le place să vadă sau să observe imagini, diagrame, demonstrații etc., pentru a înțelege un subiect, ai posibilitatea de a te folosi de:

• gama de rechizite școlare smart, precum instrumente de scris, hârtie colorată sau markere;
• cartonașe pentru a revizui materialele de curs;
• diagrame sau hărți pentru a organiza materialele;
• crearea unor coduri de culoare pentru a organiza materialele;
• tablă pentru a explica informații importante.

Astfel, vei putea să încurajezi elevii să experimenteze cu diverse tipuri de activități de învățare, jucându-se cu diferite stiluri și dimensiuni de font pentru a crește lizibilitatea. Aceasta va crea un mediu favorabil pentru a stimula percepția vizuală.

• Stilul auditiv

Copiii orientați către stilul auditiv preferă să absoarbă informații ascultând cuvintele rostite, așa că se descurcă bine atunci când profesorii dau instrucțiuni și predau verbal. Instrumentele care pot ajuta în acest sens sunt casetele audio sau înregistrările de pe internet, dar și diferitele video-uri de pe platformele online. Totodată, ai posibilitatea de a-i încuraja pe elevi să discute deschis despre subiect, de a le pune întrebări și de a-i determina să gândească atent înainte de a răspunde. Nu în ultimul rând, pentru a le încuraja simțul auditiv, dar și pe cel vizual, alături de abilitățile creative, temele pentru acasă pot fi sub forma unor înregistrări în care ei explică ceea ce au înțeles de la oră.

• Stilul care se exprimă în scris

Există o multitudine de activități care pot încuraja și dezvolta stilul de învățare în scris.

Oferă-le elevilor caiete speciale sau jurnale în care să își poată nota gândurile, ideile și observațiile lor. Acest lucru îi încurajează să practice scrierea în mod regulat. De asemenea, este important să te asiguri că elevii au acces la instrumente de scris, cum ar fi creioane, pixuri, markere colorate și carioci. Diversitatea instrumentelor poate stimula creativitatea și exprimarea personală. Îi poți încuraja pe elevi să se implice în activități de jurnalism școlar, așa cum sunt redactarea unui ziar sau a unei reviste școlare. Acest lucru le oferă oportunitatea de a scrie articole, interviuri sau reportaje. Totodată, poți organiza cluburi sau concursuri de scriere în care elevii să se întâlnească pentru a discuta idei, să ofere feedback reciproc și să lucreze la proiecte de scriere creative.

• Stilul kinestezic/tactil

Stilul de învățare kinestezic se caracterizează prin preferința pentru activități care implică mișcarea și experiențele tactile. Materialele și rechizitele care oferă o senzație tactilă plăcută pot fi utile, cum ar fi creioanele și hârtia texturată, dar și plastilina sau chiar lutul. Participarea la activități de joc de rol le permite elevilor cu înclinații kinestezice să-și exprime creativitatea și să-și învețe lecțiile în mod practic.

În loc să citească despre fenomene științifice, elevii ar putea prefera să participe la experimente practice pentru a înțelege conceptele. În plus, puzzle-urile și jocurile care necesită manipulare fizică, precum cuburile Rubik, pot fi captivante și educative pentru acești elevi. În același timp, integrarea mișcării în procesul de învățare poate fi eficientă. De exemplu, învățarea prin dans sau utilizarea jocurilor cu mișcare în timpul lecțiilor.

Activitățile care implică dezvoltarea și crearea cu mâinile pot fi foarte potrivite pentru kinestezici, cum ar fi construcția de modele sau activități de arte plastice.

• Stilul logic/analitic

Puzzle-urile și jocurile logice, cum ar fi cuburile Rubik, Sudoku, tangramul sau jocurile de logică (precum șahul), sunt excelente pentru a dezvolta gândirea logică și abilitățile de rezolvare a problemelor.

În cazul elevilor de clase primare, seturile de construcție, cum ar fi LEGO sau K’NEX, îi pot ajuta să-și dezvolte abilitățile spațiale și de proiectare, precum și să înțeleagă principiile de bază ale ingineriei și ale construcției. Ulterior, la vârste mai mari, problemele matematice care necesită raționament logic și gândire abstractă sunt potrivite pentru a încuraja stilul de învățare logic. Acestea pot fi sub forma de puzzle-uri matematice, probleme de logică sau chiar de geometrie sau algebră. Pe lângă acestea, realizarea experimentelor științifice și observarea rezultatelor poate ajuta la dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de rezolvare a problemelor. Nu în ultimul rând, proiectele de cercetare care necesită analiza logică a datelor și formularea unor concluzii bazate pe dovezi pot fi de asemenea utile pentru a încuraja stilul de învățare logic.

• Stilul social/interpersonal

Activitățile de grup sau proiectele care necesită colaborare și comunicare între elevi sunt excelente pentru dezvoltarea abilităților sociale și interpersonale. Acestea pot include proiecte de cercetare, de construcție, de dezbateri sau de rezolvare a problemelor. Jocurile de rol sunt un alt mod distractiv de a învăța să empatizezi cu alții și să înțelegi diverse perspective. Acestea pot varia de la simulări de situații sociale până la jocuri de rol în care elevii trebuie să fie anumite personaje și să interacționeze într-un context dat.

Activitățile concepute special pentru a construi încredere, cooperare și spirit de echipă sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților sociale. Acestea pot presupune jocuri și exerciții care necesită comunicare, coordonare și lucru în echipă.

Lucrul în echipă în cadrul activităților artistice și creative, cum ar fi desenul, pictura, teatrul sau muzica, poate încuraja colaborarea și comunicarea între elevi. Aceste activități oferă oportunități de exprimare personală și colaborare într-un mediu non-verbal sau semi-verbal. Mai mult decât atât, oportunitățile pentru elevi de a prelua roluri de lider în cadrul activităților sau proiectelor pot fi utile pentru dezvoltarea încrederii în sine și a abilităților de comunicare și coordonare a echipei.

De asemenea, organizarea de evenimente sociale în afara orelor de curs, precum excursii, petreceri, evenimente sportive sau voluntariat, le oferă elevilor șansa de a interacționa și de a-și dezvolta abilitățile sociale într-un mediu mai relaxat și informal.

• Stilul solitar/intrapersonal

Învățarea în mod solitar necesită autodisciplină și capacitate de organizare foarte bună. Dezvoltarea acestor abilități poate fi la fel de importantă ca și utilizarea anumitor rechizite sau activități specifice. Diferitele manuale, cărți, ghiduri și alte resurse care permit învățarea independentă sunt importante pentru cei care preferă să învețe în mod solitar.

Aplicațiile mobile, platformele online de învățare, precum și instrumentele de organizare a informațiilor, cum ar fi aplicațiile de notițe sau instrumentele de gestionare a proiectelor, pot fi utile pentru cei care preferă să învețe singuri. De asemenea, lucrul la proiecte individuale sau de cercetare poate fi o modalitate foarte utilă de a încuraja învățarea intrapersonală, deoarece implică o investigație și o înțelegere mai în detaliu a subiectului ales.

Așa cum oamenii diferă din punct de vedere al fizionomiei și al preferințelor, personalitatea și chiar stilurile de învățare pot fi și ele la fel de variate în funcție de individ. Înțelegând elementele definitorii ale fiecărui tip de învățare și testând încă de la o vârstă fragedă, orice persoană poate ajunge să găsească rapid cel mai eficient mod prin care studiază și prin care asimilează informațiile. În plus, având acces la resursele necesare pentru învățare, cum ar fi materialele disponibile online sau în punctele de vânzare Autograf din București și Iași, oricine are posibilitatea de a se dezvolta într-un mod armonios.