Poză de Twinkl pe Unsplash

Dezvoltarea limbajului la copii poate fi definit asemeni unui proces indispensabil și absolut esențial pentru un copil sănătos și fericit, care începe încă din primele luni de viață și continuă neîntrerupt până spre vârsta de șase-șapte ani (moment în care micuțul începe să conștientizeze și să realizeze alegeri benefice lui). Încercarea constantă de a rosti un cuvânt prin nenumărate încercări de silabisire și gângurire conduce la formarea unui repertoriu sau a unui mic vocabular personal al fiecărui prichindel. De aceea, este important ca în calitate de părinte și de educator să susții aceste tentative infantile din călătoria lungă a celui mic spre comunicare și vorbire. Mai mult decât atât, familiile cu copii mici ar trebui să înțeleagă faptul că înțelegerea modului de stimulare și de eficientizare a alfabetizării și dezvoltării limbajului la bebeluși și preșcolari reprezintă o sarcină importantă și vitală pentru buna dezvoltare educațională și psihologică a lor, copiii fiind doar niște mici exponenți ai unei educații formate de către dascăli oficiali (educatori, învățători și profesori) și neprotocolari (părinți, bunici și alți membrii apropiați sau extinși ai familiei).

De-a lungul trecerii fluviale a timpului, educația și cercetările pedagogice au evidențiat importanța unui mediu stimulativ de acasă, grădiniță și școală pentru cei mici, iar metode pentru dezvoltarea optimă a limbajului nu fac decât să valideze impactul benefic al jocului, creativității și explorării mediului înconjurător și universului în mod liber și nestingherit de copii. Pe de altă parte, părinții sunt și ei un alt exponent substanțial al ecuației educaționale a limbajului copiilor lor. Prin cititul și lecturatul de povești cu învățături moraliste și folositoare în viață, dar și prin jocuri de cuvinte desfășurate în aer liber, vocabularul celor mici va putea fi îmbogățit cu structuri și reguli gramaticale de bază, fraze și expresii noi, cuvinte simple și stimuli imaginativi datorați unei apropieri firești dintre părinți și micuții lor. În grădinițe și școli, educatorii și profesorii sunt asemănați de către cei mici unor părinții spirituali, iar activitățile de grup, lecturile interactive, jocurile de rol, tehnicile moderne de predare și de liberă exprimare a opiniilor prin discursuri personale a copiilor sunt câteva metode extrem de eficiente pentru cizelarea abilităților lor lingvistice. 

Așadar, prin încurajarea și susținerea activă a dezvoltării limbajului, atât în mediul de acasă, cât și în cel pedagogic, startul maratonului din viață al copiilor va fi unul optim și strălucit, încununat de succese și de satisfacții intelectuale individuale fiecărui micuț și adult din societatea viitorului.

Dezvoltarea limbajului în timpul copilăriei precoce sau în etapa „early childhood”

Constituirea și învățarea primelor forme ale limbajului sunt extrem de importante pentru reușitele educaționale și sociale ale copiilor. Cele dintâi cuvinte și propoziții reprezintă niște pietre de temelie adăugate rând pe rând fundației comunicării, iar capacitatea de a înțelege și de a utiliza corect funcțiile limbii natale va influența toate aspectele viitoare ale dezvoltării cognitive infantile. Pedagogul italian Maria Montessori, fondatoare a metodei omonime, a fost una dintre primele persoane din cercurile medicinei și pedagogiei care a recunoscut și ilustrat importanța ambientului înconjurător și a experiențelor de învățare și de asimilare timpurii încadrate planului scolastic al dezvoltării limbajului celor mici.

Poză de Twinkl pe Unsplash

Dezvoltarea limbajului prin metoda Montessori – istoric și principii de bază

Poză de Sebastian Pandelache pe Unsplash

La începutul secolului XX, Maria Montessori a pus bazele unei noi metode educaționale care se axa pe conceptul de „autoeducare”, independență și de respectare a curiozității naturale a „micilor oameni”. Mai precis, în 1907, Maria a fondat centrul „Casa dei Bambini” în scopul sprijinirii educaționale a copiilor proveniți din medii sociale defavorizate, a căror școlarizare era amenințată de sărăcie și de impedimente de rang societal. Montessori a observat faptul că elevii ei învățau cel mai bine atunci când erau liberi să exploreze și să interacționeze cu mediul înconjurător în mod activ. Practic, metoda ei se bazează pe ideea conform căreia un mediu bine structurat și bogat în stimuli educativi poate facilita dezvoltarea limbajului bebelușilor, preșcolarilor și copiilor de pe băncile școlii prin sprijinirea lor în desfășurarea unor activități aparte din curriculumul clasic școlar.

Poză de Sebastian Pandelache pe Unsplash

În materie de noutăți pedagogice ale acelor timpuri, Maria a argumentat faptul că vârsta ideală și perioada cea mai sensibilă a începerii educării copiilor este cuprinsă între 0 și 6 ani, atunci când aceștia sunt deosebit de receptivi la învățarea cuvintelor și structurii limbii. Spre exemplu, curiozitatea este un factor omniprezent în familiile mixte (cu părinți de naționalități diferite), copilul putând să învețe din pruncie limba natală a ambilor părinți. Luând în considerare faptul că bebelușii recunosc tonul vocii mamei din pântec, nu este de mirare faptul că în primii trei ani de viață, creierul copilului va fi capabil să formeze circa 700 de noi conexiuni neuronale pe secundă și de la vârsta de doi ani, va putea să învețe până la cinci noi cuvinte pe zi.

Fotografie de la RDNE Stock project pe Pexels

În sălile de clasă Montessori, comunicarea liberă este încurajată prin purtarea de conversații dintre educatori și copii în scopul promovării abilităților de comunicare. 

Materialele Montessori sunt concepute pentru a stimula curiozitatea nativă a celor mici și facilita interacțiunea verbală cu colegii și adulții din jurul lor. Spre exemplu, „Cutia cu sunete” este un material educativ utilizat în metoda Montessori prin care copiii sunt ajutați să învețe, să identifice și să pronunțe sunetele limbii.

• Argumente în favoarea dezvoltării limbajului după metoda de învățare Montessori:

1. Limbajul copiilor este stimulat prin conversații și cuvinte în contexte reale. Copiii sunt încurajați să pună întrebări, să-și exprime ideile și să participe la discuții, o finalitate pozitivă care conduce la dezvoltarea abilităților lor lingvistice.
2. Montessori a creat materiale didactice specializate și specifice fiecărui copil în parte. Spre exemplu, „tablourile de vocabular” și cartonașele de clasificare Montessori ajută copiii să învețe mult mai ușor și rapid cuvinte noi și să înțeleagă semnificația acestora.
3. Jocul este o componentă esențială a stilului de predare Montessori. Jocurile de rol conduc la învățarea utilizării limbajului de către copii prin intermediul a trei componente educative majore: comunicarea, colaborarea și rezolvarea de probleme.
4. Metoda dezvoltată de Montessori pune accent pe ritmul individual de învățare al copiilor. Acesta permite copiilor să progreseze în propriul lor ritm, dascălii oferindu-le doar un „feedback” personalizat în încercările lor de învățare a limbii și regulilor lingvistice.

Dezvoltarea limbajului la preșcolari – rolul jocurilor în formarea personalității și conștiinței copiilor

Jocurile reprezintă o altă componentă substanțială a dezvoltării educaționale a preșcolarilor, având un impact profund nu doar asupra abilităților lor lingvistice, ci și asupra dezvoltării unei conștiințe și personalități proprii. Mai precis, prin jocuri și interacțiunea cu jucăriile lor, copiii învață să comunice eficient și să se exprime creativ în colaborarea cu colegii de clasă și cu părinții.

Poză de Katherine Hanlon pe Unsplash

Poză de Anthony Wade pe Unsplash

Descoperă mai jos cum jocurile din copilărie ajută la dezvoltarea limbajului unui copil:

• Jocurile de rol, cum ar fi „de-a doctorul”, „de-a magazinul” sau „controlorul de tren” stimulează conversațiile celor mici prin: folosirea unui vocabular diversificat și formal și abilitatea de a comunica și interacționa cu alți copii și adulți prin imitarea și inventarea unor scenarii specifice profesiilor alese.

Poză de Kelly Sikkema pe Unsplash

• Jocurile de construcție și cele logice, precum cele legate de LEGO, puzzle-uri pentru copii, seturi de construcție pentru copii 3D promovează discuțiile despre forma, culoarea, dimensiunile și funcționalitatea jucăriei respective. Ajutați să-și dezvolte abilitățile de descriere și de explicație, copiii vor învăța să potrivească piesele unui puzzle sau de LEGO și să ilustreze fiecare acțiune supraveghetorilor lor.
• Jocurile de societate, similare cu unele jocuri de logică sunt recomandate pentru dezvoltarea simțului etic, comunicativ și strategic al copiilor. Prin participarea activă, copiii învață să negocieze și să colaboreze în cadrul unor jocuri multiplayer, dar și să-și împărtășească strategiile și să explice anumiți termeni într-un joc de memorie sau de potrivire a unor figurine pe o tăbliță cartonată colorată.

(Sursa foto: autograf.ro)

Iată cum jocurile ajută la formarea personalității și conștiinței copiilor:

Poză de Jill Wellington pe Pixabay

• Prin jocuri, fie cele de societate, fie cele cu cu jucării educative sau cu jucării de pluș, copiii învață să-și asume responsabilități. Atunci când un copil reușește să construiască un castel din cărți de joc sau un puzzle de unul singur, va experimenta senzația de autonomie și își va dezvolta încrederea în propriile abilități.

Fotografie creată de cottonbro studio, de pe platforma Pexels

• Jocurile de grup încurajează copilul să interacționeze, să își exprime sentimentele și să înțeleagă punctele de vedere ale celorlalți parteneri de joacă. Spre exemplu, într-un joc teatral de rol în care copiii trebuie să rezolve o problemă împreună, cel mic va învăța că lucrul în echipă și empatia sunt importante în finalizarea cu brio a activității.

Poză de Cheng Qi Huang pe Unsplash

• Jocurile de societate oferă celor mici oportunitatea de a explora diferite interese ale celorlalți copii sau adulți angrenați la joc. Pe altă parte, pasiunile și talentele celui mic pot fi încurajate prin activități creative cu articole de art&crafts. Activitățile joviale de artă și de creație, precum realizarea unor colaje cu autocolante și stickere sau colorarea unor planșe cu creioane colorate și lipici cu glitter, pot conduce la descoperirea unui talent precoce de artist a copilului și la o viitoare carieră artistică fructuoasă.
• Jocurile de construcție, cum ar fi cele de tip LEGO, sunt asociate unei dezvoltări sporite a abilităților matematice și spațiale, fiind și un prim element al înclinației copilului spre o gestionare și soluționare rapidă a problemelor.
• Jocurile de societate îmbunătățesc abilitățile de rezolvare a problemelor și de gândire strategică ale copiilor.

Activități pentru dezvoltarea limbajului – rolul poveștilor în dezvoltarea limbajului preșcolarilor

Dezvoltarea limbajului la preșcolari poate fi stimulat printr-o varietate de jocuri și de activități interactive, care vor contribui la o învățare distractivă și la formarea abilităților de comunicare bazate pe comunicare, empatie și discernerea moralității. Poveștile, poeziile și fabulele clasice joacă un rol crucial în acest proces educațional, oferindu-le copiilor contexte îmbelșugate pentru a învăța cuvinte noi și pentru a înțelege sensurile unor concepte complexe cu care nu erau familiarizați până atunci.

Poză de Josh Applegate pe Unsplash

Iată câteva exemple de activități de „storytelling” potrivite pentru diferite grupe de vârstă:

• Categoria de vârstă 2-3 ani

Jocurile care implică sunete repetitive și rime simple, cum ar fi „bate, bate din mânuțe” sau fredonarea de cântece ritmate și prietenoase de pe internet ajută copiii să-și dezvolte abilitățile de pronunție și ritm. 

Poveștile simple, cu multe ilustrații colorate, cum ar fi „Cei trei purceluși” sau povestirile cu motanul Mog sau Dar sunt ideale pentru dezvoltarea vocabularului, înțelegerea secvențelor narative și a experiențelor unor animăluțe.

• Categoria de vârstă 4-5 ani

Activitățile amintite anterior, ca jocurile de-a magazinul sau de-a doctorul stimulează utilizarea limbajului în contexte variate, încurajând copiii să vorbească și să colaboreze. În materie de lecturi pentru acești copii, poveștile fraților Grimm („Hansel și Gretel”, „Cenușăreasa”, „Muzicanții din Bremen” sau „Rapunzel”) le vor atrage atenția și îi vor îndemna să fie cât mai activi pe întreaga durată a firului narativ al poveștilor.

• Categoria de vârstă de 6 ani plus

Aici se remarcă preponderența jocurilor de cuvinte mai complexe, precum „telefonul fără fir”, „fazan”, „țomapan” sau „spune o poveste”. Copiii sunt îndemnați să își utilizeze creativitatea și coerența orală în formularea unor răspunsuri clare, unice și corecte. 

Lecturarea de povești moraliste și de fabule nemuritoare, alături de niște discuții viitoare despre ele de acasă sau de la grădiniță, vor ajuta copiii să înțeleagă conceptele morale ale adevărului și minciunii și repercusiunile unor acțiuni imorale. Fabule recomandate pentru această categorie sunt „Greierele și furnica”, „Rățușca cea urâtă”, „Lupul și mielul”, „Iepurele și broasca țestoasă” sau „Ursul păcălit de vulpe”. 

Rolul poveștilor în dezvoltarea unui limbaj și a unei comunicări empatice și morale pentru copii

Poză de betidraws pe Pixabay

• Poveștile a căror tematică explorează emoțiile, cum ar fi „Micul Prinț”, „Rățușca cea urâtă” și „Prințesa și bobul de mazăre”, ajută copiii să discearnă și să recunoască sentimentele și stările emoționale ale personajelor și să empatizeze cu ele.
• Cele cu teme despre curaj și frică, precum adaptarea literară a filmului Disney „Regele Leu”, „Singur pe lume” de Hector Malot sau „Aventurile lui Peter Iepurașul” de Beatrix Potter, ilustrează micilor cititori faptul că frica este un sentiment comun și inteligibil și poate fi depășită doar prin conștientizarea propriilor temeri.
• Minciuna și adevărul sunt alte constante întâlnite în fabule clasice ca „Băiatul care a strigat lupul” sau „Vulpea și strugurii”. Morala lor este oglindită copiilor prin creionarea importanței onestității și a consecințelor grave ale minciunilor pe care aceștia trebuie să evite a le folosi cu părinții, educatorii și prietenii lor.

Crearea poveștilor reprezintă un mijloc debordant de încurajare a micilor exploratori să devină proprii păpușari din basmul lor. Încearcă să-ți susții și stimulezi copilul să creeze narațiuni ludice prin joc și să își exerseze rolul de narator și coerența discursului. Urmând ca, după aceea, să discutați pe baza acestor povești inventate, acțiunea și personajele create de copil. Dezvoltă și bazează-ți discuția pe întrebări despre ce ar fi făcut copilul în locul unui personaj, de ce a ales un monstru ca antagonist al poveștii sale etc. La final, puteți să rezumați împreună povestea creată de cel mic familiei și să oferiți o mică sesiune de „q&a”. Acest joc de rol va îmbunătăți memoria și dicția copilului.

Dezvoltarea limbajului și a comunicării la preșcolari și școlari prin activități de acasă

Poză de Benjamin Elliott pe Unsplash

Îmbunătățirea limbajului și a comunicării este un proces continuu început din frageda copilărie și continuat, mai apoi, la grădiniță prin jocuri și povești. Cu toate acestea, poți să contribui la educația copilului prin numeroase alte activități extra care îți vor cizela relația cu cel mic. 

Descoperă în rândurile de mai jos câteva strategii și exemple concrete care vor avea un efect benefic asupra dezvoltării lingvistice a copiilor preșcolari și școlari.

Poză de Vitaly Gariev pe Unsplash

• Expunerea copilului la cuvinte și expresii noi

Înconjoară-ți copilul cu o varietate de noi cuvinte prin cititul de cărți cu voce tare, recitarea unor poezii, cântat, vizionat de filme de animație sau prin discuții libere. Acestea sunt niște modalități excelente de a introduce noi termeni și cuvinte în vocabularul său.

• Modelarea limbajului corect prin puterea exemplului

Fii un model bun pentru copilul tău prin folosirea unui limbaj corect și coerent adaptat vârstei lui. Evită utilizarea unor expresii sau cuvinte prea complicate pentru vârsta sa sau neadecvate și încurajează-l să te întrebe atunci când nu înțelege ceva.

• Jocul de recunoaștere „Eu văd cu ochișorul meu…”

La o viitoare plimbare prin parc încearcă acest joc cu copilul, care îl va ajuta să recunoască, să identifice și să numească corect un obiect, clădire sau animal din mediul înconjurător.

Poză de Donna Lay pe Unsplash

Poză de Daiga Ellaby pe Unsplash

• Vizite și excursii cu familia la muzeu și la grădina zoologică

Muzeul este un loc excelent pentru un copil curios de viața unor personalități istorice sau de dispariția dinozaurilor. Majoritatea muzeelor oferă experiențe interactive gratuite și zile dedicate celor mici (precum 1 Iunie), menite să-i educe în domeniul istoriei, geografiei, științei sau artei. În acest fel, copilul își va putea da seama de ce subiecte este pasionat. 

Observarea unor animale exotice vii reprezintă o experiență captivantă pentru copii, indiferent de ocazie. Vizitele la grădinile zoologice îi expun pe cei mici la diferite specii de animale și le oferă oportunitatea de a „învăța pe viu” chestiuni despre habitatul, speranța lor de viață, comportamentul lor și alte informații interesante despre speciile regnului animalia. Mai mult decât atât, dincolo de niște amintiri frumoase și memorabile alături de părinți, copiii vor înțelege mai multe despre importanța conservării și protejării animalelor sălbatice.

În concluzie, stimularea limbajului la copii prin povești captivante și jocuri creative este crucială pentru dezvoltarea lor cognitivă și emoțională. Aceste activități nu doar că îmbogățesc vocabularul, dar și cultivă curiozitatea, imaginația și abilitățile sociale ale bebelușilor și preșcolarilor. Implicarea activă a părinților și educatorilor în acest proces asigură o fundație solidă pentru succesul viitor al copiilor, pregătindu-i să comunice eficient și să gândească critic într-o lume în continuă schimbare.